Remember: Mediesenii au avut o Asociatie de patinaj

In aceste zile mai friguroase m-am gandit sa va spun pe unde patinau mediesenii in urma cu o suta de ani. Daca acum patinoarul se afla in centrul orasului si unii se aventureaza pe gheata Barajului Ighis, la sfarsitul anilor 1800 mediesenii patinau pe raul Tarnava Mare. Mai multe detalii si fotografii am primit de la prietenul si colaboratorul Hansotto Drotloff, care a scris despre acest subiect in volumul “MEDIASCH – Ein historicher Streifzug durch die siebenburgisch – sachsiche Stadt an der Kokel”.

Asociatia de patinaj (“Mediascher Eislaufverein”) a fost fondata in anul 1881, dar nu stim unde s-a patinat in acele vremuri timpurii, probabil pe gheata Tarnavei. O poezie umoristica scrisa in jur de 1911, cand s-au demarat lucrarile de canalizare a firului de apa ce traversa Ulita cu noroi (azi St. L. Roth), deplange ca prin aceste lucrari Mediasul si-ar pierde si patinoarul – de aici deducem ca poate si aceasta apa inghetata le-a servit mediesenilor la patinat.

La Medias, iubitorii ciclismului schimbau iarna bicicleta pentru patine. Oricum, patinatul prinde ceva viteza dupa ce s-a fondat, in 1894, “Asociatia ciclistilor”. Doua fotografii arata ca cele doua asociatii au avut cam aceiasi membrii in anii 1900 – 1910. Adolf Haltrich, promotorul sportului cu bicicleta la Medias, inca din 1894 planuise un velodrom, dar nu a reusit decat in 1901 sa-l dea in folosinta. Velodromul se gasea la inceputul Soselei Sibiului, in fata pivnitei de vin a lui Friedrich Czell, mai apoi Ambrosi si apoi Vinalcool pe vremea comunistilor. Velodromul se folosea pe timp de iarna ca patinoar.

Pe 16 noiembrie 1901, se anunta ca Velodromul/Patinoarul e in curs de constructie, iar in 7 decembrie presa locala scria ca, datorita conditiilor meteo favorabile, in cinci saptamani s-a terminat constructia. Avea o suprafata de 3800 de metri patrati si o circumferinta de 250 m. Terenul se acoperea cu carton bituminat si iarba ca sa nu lase sa se scurga apa. In 2 hectare se putea pune un strat de 10 – 30 cm de apa. Se pare ca in exterior, urmand conturul velodromului, era un parcurs pentru patinaj rapid, iar in interior era suprafata pentru “publicul de rand”. Mediesenii putea patina si seara datorita unor lampioane instalate in incinta patinoarului.

Fotografia realizata probabil in jurul anului 1910 de Hans Guggenberger arata niste domni sobri imbracati cu costume si cu palarii pe cap in stilul epocii – membrii clubului patinatorilor. Ne par niste mosi, dar erau cam la 45 – 50 de ani (strabunicul meu Johann Buresch s-a nascut in 1861, era membru si la Ciclisti, si la Patinatori). In spatele grupului se vede silueta fabricii de salam, care cladire ulterior a fost cumparata de Fritz Schembra pentru fabrica de biciclete si de carucioare de copii “Ideal”. In anii 1920 – 1930 se patina pe terenul scolii sportive. Dovada este si fotografia de mai jos.

In perioada comunista, mediesenii au patinat in centru orasului, la Baza Sportiva “Puskin”, Casa Pionierilor sau pe terenul de tenis al Clubul I.L. Caragiale. Din pacate, nu detin fotografii din perioada aceea. Daca cineva are imagini, le astept pe e-mail.