Stimate d-le A.A. Rusu, va multumesc pentru atentia pe care mi-o acordati. Chiar incepusem sa-mi fac griji deoarece timp de cateva luni iesisem din sfera preocuparilor d-voastra. Acum m-am linistit intrucat lucrurile au revenit la normal. Interesul pe care mi-l aratati este, fara indoiala, rezultatul aprecierii de care beneficiez din partea domniei voastre. Va multumesc inca odata pentru acest lucru si va incredintez de reciprocitatea sentimentului.
Imi cer scuze ca, pentru afisarea prezentului raspuns, apelez la blogul d-lui Mircea Hodarnau. Am fost silit la aceasta de faptul ca pe site-urile pe care le administrati d-voastra sau apropiatii domniei voastre nu sunt acceptate decat comentarii care va elogiaza, care va aduc osanale. Desigur, a permite numai opiniile care ne sunt favorabile si ne plac este dovada unui mare caracter.
D-le Rusu, poate explicati unui ignorant profesor de liceu, care se pare ca va bantuie existenta, cum se face ca marele si inegalabilul cercetator A.A. Rusu, a fost rejectat (termenul va apartine si il folosesc cu deosebita placere) din Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca imediat dupa implinirea varstei de pensionare, in conditiile in care legislatia acorda cercetatorilor, mai ales celor cu realizari deosebite, cum si d-voastra pretindeti ca aveti, dreptul de a ramane pe posturi inca un numar de ani dupa aceasta data? Sa fi fost aceasta masura dictata de marile d-voastra realizari? Impins de curiozitate am accesat pagina de prezentare a institutului. Am gasit pe ea numele unor cercetatori care au avut realizari stiintifice deosebite, care au contribuit prin activitatea lor la cresterea importantei si prestigiului institutiei. Pe al d-voastra nu l-am gasit printre aceste mari nume. Este inclus, cumva, intre si altii?
Stimate d-le Rusu, dupa cum cred ca ati putut constata pana in acest punct al raspunsului meu, eu tin foarte mult la prestigiul d-voastra. Mai mult, chiar am actionat protejarea lui, asa cum veti avea posibilitatea sa constatati in continuare. Acum cateva zile, spre exemplu, un prieten si colaborator de-al d-voastra, din Sibiu (nu-i dau numele pentru ca sunt sigur ca stiti despre cine este vorba), mi-a propus sa publicati impreuna un material in volumul „Medias-750”, pe care il ingrijesc alaturi de dl. Helmuth Knall (acel „sas prost”, daca ati uitat cumva). Acceptarea solicitarii sale mi s-a parut absolut deplasata, din simplul motiv ca includerea marelui cercetator care va considerati intr-un colectiv format din autori, catalogati, nu cu mult timp in urma, drept „impostori” si „veleitari”, ar fi insemnat sa va aratam o mare desconsiderare, lucru cu care nu as putea fi de acord niciodata. Tocmai datorita consideratiei pe care v-o port, dar si pentru a va proteja de un asemenea afront am refuzat partea de colaborare care va privea pe d-voastra. Nu credeti ca ar trebui sa imi multumiti pentru aceasta?
In cea ce priveste asa-zisele recenzii pe care mi le-ati facut, nu-i cazul sa le discutam. De altfel, este suficient pentru oricine sa le citeasca (daca nu cumva le-ati sters, pentru ca mai aveti acest obicei, indeosebi atunci cand vi se raspunde) pentru a intui scopul urmarit si, mai ales, pentru a constata „obiectivitatea” lor. Faceti subtil referire la recenzia publicata de d-voastra in „Studii si Materiale de Istorie Medie”. Dati, cel putin, odata dovada curaj, recunoasteti-va calitatea de autor si spuneti clar in care numar se gaseste, desi, sunt convins ca cei interesati o cunosc deoarece ati postat-o initial pe site-ul medievistica.ro
Invocati faptul ca nu am recenzii pozitive din partea unor istorici. Nici nu este nevoie, din moment ce va ocupati d-voastra de acest aspect. In conditiile in care ati scris d-voastra despre cineva, in maniera care va caracterizeaza, i-ati facut cea mai mai laudativa recenzie. Nu cumva, tocmai datorita acestui „altruism” si a „corectitudinii” de care dati dovada cei mai multi istorici si o serie de institutii va evita si va refuza colaborarea, ceea ce v-a adus in izolarea actuala?
Daca tot ati adus in discutie numele d-lui Al. Madgearu (desi nu vad rostul), va informez ca, daca veti lua, spre exemplu, monografiile lui, Byzantine Military Organization on the Danube 10th-12th Centuries, Brill, Leiden-Boston, 2013 si Asanestii. Istoria politico-militara a statului dinastiei Asan (1185-1280), Cetatea de Scaun, Targoviste, 2014, veti avea surpriza sa gasiti in bibliografia primeia 8 titluri de-ale subsemnatului, iar in a celei de-a doua, 7 titluri. Si intr-un caz si in altul, ma numar printre autorii romanii de la care istoricul amintit a folosit cele mai multe titluri. D-voastra, cunoasteti cu siguranta aceste realitati, deoarece aveti obiceiul sa cititi „cu atentie” toate cartile pe care le „recenzati”, fapt demonstrat, de altfel, de numeroasele dati cand, analizand lucrarea unui autor sau a altuia, ati dat cu oistea-n gard. Sunt cunoscute raspunsurile usturatoare pe care le-ati primit din partea autorilor, care v-au demonstrat deficitara documentare pe care o faceti.
In ceea ce priveste numarul de pagini ale unei carti (daca factorul cantitativ conteaza atat de mult pentru d-voastra), o simpla actionare a unei taste de calculator mareste sau micsoreaza respectivul numar dupa dorinta. Cred insa ca va spun lucruri pe care, sunt convins ca d-voastra le cunoasteti, mai ales ca va folositi de calculator pentru a va realiza opera de proportii monumentale, care consta in comentarii pe retelele de socializare. Poate chiar mai mult decat d-voastra, eu am convingerea ca aceste mari realizari stiintifice pe care le produceti au gaurit deja medievistica romaneasca si europeana.
Inchei, d-le Rusu, garantandu-va ca ma bucur sincer de faptul ca persoana mea contribuie, intr-o asemenea masura, la animarea anostei existente pe care o duceti, izolat la Medias. Nu v-ati pus intrebarea ce v-ati face daca eu n-as mai fi? Va asigur inca odata ca beneficiati din partea mea de o consideratie egala cu ceea pe care o aveti d-voastra pentru mine.
Vasile Marculet