Pictorul Alexandru Vlasin expune din nou, dupa o pauza de 24 de ani. Artistul plastic mediesean si-a vernisat ieri, 28 noiembrie a.c., expozitia “Perspective centenare” la Casa Armatei din Brasov.
Expozitia este deschisa publicului timp de doua saptamani. La eveniment au sustinut disertatii si momente astistice: acad. dr. Alexandru Surdu, dr. Alexandru Ionas, Iulian Cataliu, Mircea Doreanu, George Custura si Alexandrescu Mihai Bogdan.
“Se naste la Medias in ultima luna a anului 1941. Descinde dintr-o veche familie a vlasinilor maramureseni.
Apreciatul nostru artist Alexandru Vlasin este un ascet, iscoditor, selectiv si rece. Un pustnic bland, venind parca dintr-o alta lume, necunoscuta lui si noua. Nu este nici maramuresean de unde coboara, nici mediesan unde locuieste, nici omul locului unde expune, el este artistul din familia marilor pictori inrobiti de arta.
Artistul dezvaluie straniul in gestica si grimasele eroilor sai. Tablourile sale creeaza o atmosfera apasatoare de neliniste si renuntare, dar si una de mantuire si resemnare. Eroii artistului au chipuri ravasite si dominate de patima pana la demonic sau daca nu, incercate de o durere atroce care transcede viziunea.
“Am curajul sa afirm ca sunt rari pictorii care sa sugereze mai patrunzator vidul existentei cotidiene a personajelor ce isi cauta evadarea. Ne trebuie un Vlasin” afirma George Puscariu, mai ales acum in zilele acestor decenii pline de incertitudini, de difuzii si atatea cautari.
Trasatura fundamentala a picturilor lui Al. Vlasin este viziunea demiurgica a Creatorului care priveste de sus. Peste tot in pictura artistului este un amestec de Caravggio, Rembrandt, Picasso si El Greco, insa in ciuda acestor influente, el ramane un Vlasin. Trasatura formei care frapeaza direst este o reusita perfect a jocului de culoare.
“Dilema Vlasin”, “Rembrandt-ul modern al Romaniei”, “Ne trebuie un Vlasin”, “Al. Vlasin un diavol al culorilor”, “Drum bun Vlasin”, “Cronica”, “Perspectiva varticalelor” etc, sunt atatea scrieri, note, cronici, trimiteri si elogii scrise despre Vlasin in mai toate publicatiile culturale ale vremii. Vlasin este un fenomen artistic ce-si va gasi locul meritat in randul marilor artisti romani.
Modest, sobru si retras, pictorul Vlasin nu este prea incantat de aprecierile si elogiile care, pe merit i se aduc. El isi are parerea proprie despre creatie, valoare artistica si mesaj simbolic. Nici una din cronicile ziaristice ce s-au facut nu exprima mai clar, mai direct si mai sintetic optica artistului despre arta decat autorul insusi.
“Ca om si artist, traiesc cele mai spectaculoase cuceriri ale stiintei, care toate se desfasoara pe verticala si traiesc si miscarea verticala, fara a mai avea nimic cu perspectiva aeriana si cromatica a trecutului. Miscarea spatiala ma duce la spirala, ma obliga la cu totul alta cromatica decat cea a formelor statice. La mine formele devin aerodinamice pe masura ce ma departez in timp si spatii pe Verticala Spiritualitatii”, scria Ioan Raica, in volumul “Medias, Terra medies, natură, istorie, economie”.
Permalink
Cateva precizari:
Alexandru Vlasin nu este Un pustnic bland….., Stati de vorba cu el si convingeti-va.
Apoi: „Dilema Vlasin”, „Rembrandt-ul modern al Romaniei” trebuie completata/adaugata (sau inlocuita) cu” in pictura Vlasin este “Brancusi”. Cel putin in creatia anilor 1980.
Si Eminescu a fost incomod, coflictual.
Pacat ca nu avem un Maiorescu al vremurilor noastre, pe care sa-l preocupe fenomenul Vlasin.
Permalink
Am un tablou semnat Al. Vladimir scrie pe spate ca reprezinta Cavnic “Spre roată 1984” Ce valoare are?